Nu stiu altii cum sunt (vorba lui Creanga),dar eu cand ajut pe cineva o fac cu draga inima si nu din alte considerente fie ele financiare sau de alta natura.. Ei bine,ideea sta in felul urmator: dupa ce am ajutat pe cineva sa dea un interviu la o firma,dupa ce a obtinut job-ul (pe meritul persoanei,clar,in nici un caz al meu),dupa ce m-am dus azi la aeroport sa astept persoana in cauza,dupa ce de la ora 12.00 pana la ora 18.00 m-am fatait cu masina personala in scopurile ei.... !? Ma intreb daca nu cumva sunt vreo naiva ... O constatare am facut-o dupa ce m-am dus sa iau pranzul la un restaurant impreuna cu persoana respectiva.Nu ma asteptam sa mi se plateasca toata consumatia dupa ce 6 ore mi le-am pierdut ajutand o persoana necunoscuta (si da,vorbesc serios,era o persoana necunoscuta) ,dar chiar nu meritam o cafea?!Adica care va sa zica,toate pana la bani! Si atunci in sinea mea m-am enervat cumplit ca eu ajut pe X si Y si X-ulescu care oare nu stie ca masina aia merge pe benzina si nu pe aer?Deci da! Data viitoare ori nu mai ajut pe absolut nimeni,decat daca intr-adevar e o persoana cunoscuta sau efectiv las orice bun simt la o parte si ii arat "nota": decont benzina,decont parcare cu plata...
Poate par vreo materialista sau vreo tipa cu fite,care vezi dle se plange de cativa litri de benzina,dar stii... ma irita ca eu pot sa fac anumite gesturi frumoase si altii NU! Atunci inseamna ca am facut eu o grava eroare,ca sunt eu o materialista,ca am pretentii prea mari... Asa poate o fi,dar singura mea pretentie este sa mi se raspunda cu aceeasi moneda: sunt om,incearca si tu sa fii la fel!
Si iar imi fac probleme de constiinta daca e bine sa gandesc asa sau asa ar fi fost firesc sa fie firul lucrurilor...
