"Da sau poate nu"

  Numele titlului nu imi apartine,dar o sa va explic in continuare de unde e si de ce l-am ales.Ideea e ca am dat initial peste postarea lui Glossylicious si apoi citind hotnews am click uit ceva si am ajuns la un oarecare articolas.

Un articol... suspect pentru mine,care m-a amuzat din multe puncte de vedere.Il puteti citi dand click aici.
 Nu ,stati linistiti,nu ma pregatesc de martis si nici logodita nu sunt :) Dar trebuie sa recunoastem ca orice femeie viseaza cumva la o nunta mai modesta sau mai "stralucitoare".Eu daca ar fi dupa mine,cand va fi cazul si daca va fi vreodata cazul bineinteles,as face o nunta modesta  si ar iesi mai degraba un party decat nunta,unde invitatii sa fie scutiti de "taxa" de a veni la nunta.Cred ca au pe ce sa isi cheltuie banii nuntasii: haine,accesorii,coafor etc.La mine o nunta "modesta" inseamna ca nu facem abuz de finante,dar nici nu ne zgarcim la rochia de mireasa,costumul mirelui,meniuri si aranjamentele florale.Ah si muzica!
Imi aduc aminte si acum ca prima data cand am fost ceruta in casatorie eram la inceputul anului 2 de facultate si l-am refuzat politicos pe motivul " Trebuie intai sa absolvim facultatea si apoi". O greseala ca l-am refuzat si acum sa va spun si de ce: pentru ca un lucru se face la timpul lui,atunci cand simti cu toata fiinta ta ca vrei,nu dupa ce trec anii si apoi ramai blazat "eh ce mai conteaza,mai amanam putin".S-ar putea ca acel lucru sa nu ti-l mai doresti si in general viata ne arata (din nefericire!) ca trecutul mereu e mai glorios decat prezentul nesigur si viitorul nu prea surazator.In plus,sa fim seriosi una e sa faci o nunta la 23 ani si alta e la 35 ani.Pentru mine e o diferenta clara: ma uit la pozele de cand aveam 20 ani si clar nu mai arat la fel si astazi.. Grijile,stressul si rutina zilnica si-au lasat ceva amprente.Daca mai ieri imi smulgeai un zambet rapid,astazi s-ar putea sa ma gandesc de doua ori daca sa iti zambesc sau nu,de teama ca altceva mi-ar putea distruge cumva bucuria...

Sa revenim la articolul cu pricina,nu as vrea sa fac o analiza "psihologica" a lui,dar am ramas uimita: cum tipa nu si-a dat seama in 4 ani ce fel de barbat are langa ea? Ma refer aici desigur,ca el isi doreste o nunta mai mare pentru a ii satisface ei nevoile sau pentru ca asa considera el. Mi se pare ridicol cum in aia 4 ani au omis cei doi sa vorbeasca despre nunta?! Adica na,nu vorbesti de o nunta cand esti cu cineva de 3 luni,dar cand ai 4 ani cred ca totusi s-a intamplat cumva  sa se strecoare macar o aluzie/idee despre nunta.
Nu sunt de parere sa ii faca pe plac,sa se imprumute la banci pentru cine stie ce nunta fastuoasa (clar NU!),dar eu zic ca fiind nunta lor,ar tebui sa decida impreuna ce si cum....Decat sa investesti o gramada de bani intr-o nunta,mai bine ii folosesti pentru o luna de miere.Oricum ai face nunta,mereu vor exista invitati care sa aiba ceva de comentat...
Iar tipa sa il amane pentru chestia asta... sau sa anuleze nunta ca el vrea o nunta mare,nu stiu,mi se pare mult.. si a doua cerere in casatorie de la el,80% sanse sa nu o mai auda/primeasca vreodata oricat de mult ar iubi-o.Psihologic vorbind,daca suntem refuzati ,a doua oara s-ar putea sa nu mai avem acelasi "elan" sau curaj sa facem un lucru care a fost deja "incercat".
    In ziua de azi o nunta perfecta nu iti garanteaza o casnicie perfecta,cine a crezut sau crede asta,se inseala amarnic din punctul meu de vedere.Voi  credeti sau nu in zicala "Banii nu aduc fericirea"?


Pupici,
Andreea

Supercounters